Istoria raionului
Harta
Simbolica
Paşaportul raionului
Cetăţeni de onoare
Patrimoniul cultural şi turistic
Raionul în mass-media
Molovata Nouă Molovata Nouă Primăria: comuna Molovata Nouă Satul Molovata Nouă, situat în raionul Dubăsari, a fost atestat documentar în 1761. Se află la doar 3 km în aval de Hidrocentrala Dubăsari, pe malul stâng al râului Nistru. Este un sat pitoresc, locuit de oameni care păstrează cu sfințenie tradiţiile populare şi obiceiurile creştine, considerându-le parte integrantă a unei vieţi autentice. Ziua satului este sărbătorită anual la data de 28 august, cu prilejul marii sărbători creștine „Adormirea Maicii Domnului”, care este și hramul bisericii din localitate. Cu această ocazie, comunitatea se adună pentru a participa la Sfânta Liturghie, urmată de un program festiv ce include spectacole artistice, expoziții de artizanat și gastronomie locală, activități pentru copii, precum și un concert susținut de artiști locali și invitați speciali. Seara se încheie, de regulă, cu un foc de artificii, marcând astfel un moment de bucurie și comuniune pentru întreaga localitate. Mărturii ale valorilor culturale și spirituale ale localității sunt edificiile din sat: biserica „Adormirea Maicii Domnului”, construită în anii 2000, Casa de Cultură modernă, biblioteca publică, primăria recent renovată, grădinţa de copii spațioasă, gimnaziul „Anatol Codru”, precum şi Muzeul de Istorie şi Etnografie a Ţinutului Natal, redeschis la începutul anului 2012, după reparaţie capitală. Cartea de vizită a satului este sanatoriul „Struguraş”, alături de taberele de odihnă „Nistru” şi “La Popas”, un şir de case de odihnă precum „Laguna”, „Rusalca”și altele. De asemenea, se remarcă Căminul Cultural cu o arhitectură deosebită și podul plutitor ce uneşte cele două maluri ale Nistrului. Toate acestea sunt întregite de hîrnicia și ospitalitatea locuitorilor din Molovata Nouă. Denumirea satului provine de la o presupusă întâmplare, ce a avut loc prin aceste împrejurări. Se spune că demult, foarte demult, pe când râul Nistru era cât un pârău, doi pescari pescuiau, unul pe o parte a râului şi altul pe cealaltă parte. Atunci când cel din dreapta Nistrului a întrebat cum merge pescuitul, cel din stânga a răspuns “ molovata”. De atunci localitatea a fost numită Molovata şi locuitorii moloviţeni. O altă versiune a legendei spune că, în cotul Nistrului se pescuia mai bine şi din satele de alături Cocieri, Corjevo, Rohi, veneau aici la pescuit. Când se întâlneau pe drum se întrebau unii pe alţii cum merge pescuitul şi odată unul a răspuns – molovata, de atunci la locul cela se spunea Molovata. În sat s-au păstrat şi până azi mai multe aşezări cu denumiri geografice bătrâneşti. Satul are o populaţie de 2200 locuitori şi fiind aşezat pe malul Nistrului devine o aşezare istorică. Din spusele bătrânilor cunoaştem că satul vechi era aşezat hăt departe decât se află acum, adică erau toate pământurile şi grădinile sub apa Nistrului. Satul vechi era aşezat chiar pe malul Nistrului, apele veneau în porţile caselor, în sat erau multe fântâni, erau copaci bătrâneşti, meri, peri, nuci. Grădinăritul era ocupaţia principală a oamenilor din localitate. Se cultiva viţa de vie apoi făceau vinul, care îl vindeau, o altă ocupaţie a locuitorilor era pescuitul. Toamna se strângeau prunele, merele, nucile. Prunele şi merele se uscau şi se vindeau. Şi astăzi mai povesteşte lumea cu mare dragoste despre viile şi grădinile din timpurile acelea. Se mai zice că, pe vremuri în grădinile oamenilor erau foarte multe soiuri de păsări de o frumuseţe rară, care cu timpul au dispărut, de nişte soiuri de peşte ,care azi nu se mai prinde. Din timpuri foarte vechi, nici locuitorii bătrâni nu mai ţin minte cum, s-au făcut şahtele, care sunt şi până astăzi, de unde se extrăgea cotileţ, piatră, carierele care azi mai scoatem nisip şi piatră. De aceea şi până azi casele la noi se construiesc din piatră. La fel se construiesc din piatră şi gardurile iar porţile se făceau cu nişte stâlpi din piatră ornamentaţi. Până prin anii 50 era şi mai este câte ceva din ea şi astăzi ”râpa de piatră” aşa se spunea la locul pietros de unde lumea scotea piatra felii parcă ar fi tăiată special cu cuţitul. Această piatră mergea la construcţia (strumenturilor) a cuptoarelor, sobelor. Se mai construiau din astfel de piatră garduri, stâlpi la porţi. Mai este un loc sau o aşezare geografică în sat. Din partea stângă când intri în sat, malului Nistrului i se spunea râpa lui moş Manole dar şi acum i se mai spune tot aşa. Aici se aflau hotarele satelor Molovata şi Cocieri. Astăzi aici este construit Sanatoriul Struguraş. Satul Roghi este parte componentă a comunei Molovata Nouă, situată în raionul Dubăsari, pe malul stâng al râului Nistru. Localitatea se află la aproximativ 13 km de orașul Dubăsari și la circa 63 km de municipiul Chișinău. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1748, iar în anul 1790, enoriașii au construit aici o biserică de piatră cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, devenită un simbol al comunității. Componenţa Consiliului Local: 1. CURCUBET Valentina 2. IAVIȚA Mihai 3. IAVIȚA Vitalie 4. MUȘINSCHI Victoria 5. GAZEA Oleg 6. OPREA Andrei 7. BARABAȘ Ion 8. ALEXEEV Ludmila 9. SANDUL Valeriu 10. OPREA Elena Instituţii: 1. Gimnaziul ”Anatol Codru”, director: CURCUBET Angela, telefon: 0248 51 211 2. Oficiul poştal şef, telefon: 0248 51 233 3. Bibliotecar principal GUNDOGDU Mariana, telefon: 024 85 1219 4. Căminul Cultural, director: ANDREEV Raisa, telefon: 0248 93 022 5. Oficiul medicului de familie – medic: OPREA Olga, telefon: 0248 51 226. Domeniul antreprenorial:
1. Secretarul Consiliului Local: BASIUL Cristina, telefon: 024851238 2. Contabil şef: Reul Irina, telefon: 024851585 3. Specialist pentru reglementarea proprietatii funciare: STANCIUL Adriana, telefon: 024851705 4. Perceptor fiscal: Carpov Marina, telefon: 024851705 5. Contabil Petruschevici Lidia - telefon: 024851581 Evenimente desfăşurate în localitate: Sărbătoarea dedicată Zilei internaţionale a femeii
Deschiderea sezonului sportiv Acţiuni culturale dedicate sărbătorii naţionale ”Ziua Independenţei” Hramul satului Sărbătoare Naţională „Limba Noastră” |