Pe data 30.09.2016, ora 10.00, în sala mare a Consiliului raional Dubăsari a avut loc şedinţa Comisiei raionale sănătate publică cu  ordinea de zi :
1. Cu privire la aprobarea ”Programului teritorial în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei pentru anul 2016-2020” şi a „Planului de acţiuni pentru anii 2016-2017 privind implementarea programului„

Raportor: M.Gherman, medic şef CSP Criuleni
              M.Cara, şef adjunct CS Dubăsari
 2. Cu privire la pregătirea instituţiilor de învăţămănt pentru anul şcolar  şi perioada rece a a.2016 -2017 
 Raportor: L.Braduceanu ,  Şef DGI
              M.Gherman, medic şef CSP Criuleni
 3. Cu privire la cazul de intoxicaţii cu plante necunoscute a copiilor din s.Coşniţa şi măsurile de prevenire a cazurilor identice .
 Raportor: L.Botnariuc,şef serviciu sănătate şi bunăstare a animalelor
              M.Gherman, medic şef CSP Criuleni                
4. Cu privire la realizarea deciziei Comisiei Raionale Sănătate Publica nr.01 din 25.03.2016 „ Cu privire la măsurile  de prevenire a Pestei Porcine Africane în localităţile raionului Dubăsari”
Raportor: L.Botnariuc,şef serviciu sănătate şi bunăstare a animalelor
 
Şedinţa a fost condusă  de către vicepreşedintele raionului  M.Jimbei .
În rezultatul rdiscuţiilor au fost adoptate următoarele decizii:

 
Cu privire la aprobarea Programului raional
în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei pentru anii 2016-2020
şi Planului de acţiuni pentru anii 2016-2017
privind implementarea programului nominalizat
 
În conformitate cu art.53,54 ale Legii privind administraţia publică locală nr.436 din 28.12.2006 şi în temeiul Hotărârii Guvernului Republicii Moldova, nr.730 din 08.09.2014 „Cu privire la aprobarea Programului naţional în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei pentru anii 2014-2020”, Legii nr.10-XVI din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice; Legii nr.78-XV din 18.03.2004 privind produsele alimentare, Hotărîrii Parlamentului RM nr.82 din 12.04.2012 pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi control al bolilor netransmisibile pe anii 2012-2020, Ordinul MS nr.638 din 12.08.2016 “Cu privire la implementarea recomandărilor pentru un regim alimentar sănătos şi activitate fizică adecvată în instituţiile de învăţămînt din Republica Moldova “, examinînd informația de către CSP (dl. I.Puică), precum şi în scopul protecţiei sănătăţii populaţiei, Comisia Raională Sănătate Publică,
 D E C I D E:

 
 
Preşedintele  Comisiei  Raionale Sănătate Publică,                                                    Maria Jimbei
vicepreşedintele  raionului           
 
 
Secretarul   Comisiei  Raionale Sănătate Publică                                                            Maria Cara
 
Anexa nr.l
la Decizia Consiliului raional,
nr.______________________
PROGRAMUL RAIONAL
în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei pentru anii 2016-2020
I. Identificarea problemei
1.Nutriţia şi alimentaţia proastă este responsabilă de creşterea riscului de dezvoltare a bolilor cardiovasculare, hipertensiune arterială, diabetul de tip 2, atacul cerebral, unele tipuri de cancer, afecţiunile musculoscheletale şi unele afecţiuni mintale. Alimentaţia nesănătoasă este parte componentă a celor 4 factori de risc comuni pentru bolile netransmisibile, precum consumul de tutun, consumul nociv de alcool şi inactivitatea fizică. La nivel naţional bolile netransmisibile sunt principala cauză de mortalitate constituind peste 87% din toate decesele înregistrate anual, cu consecinţe sesizabile pentru sănătatea publică şi pentru dezvoltarea socio-economică. Bolile cardiovasculare (boala ischemică a cordului şi bolile cerebrovasculare) sunt cauza principală de deces, constituind circa 58,2%, după care urmează cancerul cu 15,5%, bolile digestive cu 8,8%, diabetul cu 1,1% din toate cauzele de deces înregistrate anual în Republica Moldova. Această structură este similară şi pentru raionul Dubăsari cu unele fluctuaţii ale proporţiilor procentuale. Astfel, în anul 2015 în raionul Dubăsari mortalitatea prin bolile cardiovasculare a constituit 61%, prin cancer - 13,8%, prin bolile digestive -11,5%, de asemenea, prezentînd o ameninţare pentru sănătatea populaţiei raionului.
2. Factorii de risc nutriţionali, precum consumul excesiv de grăsimi saturate şi grăsimi trans (grăsimi solide formate în procesul chimic de hidrogenare parţială a uleiurilor lichide), care au proprietăţi aterogene mult mai pronunţate în comparaţie cu grăsimile saturate, zaharurile, sarea şi consumul redus de fructe şi legume, sunt factorii de risc principali pentru bolile netransmisibile. Grăsimile trans cresc riscul pentru bolile coronariene ale inimii, diabetul de tip 2 şi pentru decesele premature din cauza acestor boli. Obezitatea creşte riscul pentru boala ischemică a cordului şi diabetul de tip 2, consumul înalt de sare creşte riscul pentru bolile cerebrovasculare, iar consumul redus de fructe şi legume contribuie la dezvoltarea unor tipuri de cancer.
3.Nutriţia şi alimentaţia proastă sunt responsabile de pierderea anuală a 50% din anii de viaţă sănătoasă la femei şi 35% - la bărbaţi. Astfel, alimentaţia nesănătoasă şi nutriţia proastă afectează nu doar sănătatea, dar şi calitatea vieţii, şi speranţa de viaţă.
4.O dată cu povara bolilor condiţionate de supraconsum şi alimentaţia nesănătoasă, raionul Dubăsari se confruntă cu subnutriţia şi deficienţele nutriţionale, caracteristice tuturor raioanelor ţării. 49,9% din copiii cu vârsta de 6-11 luni suferă de anemie, în comparaţie cu 52% în RM, 23,1% din copiii cu vârsta până la 5 ani suferă de anemie, în comparaţie cu 32% în RM. De asemenea, 26% din femeile de vârstă fertilă suferă de anemie, în comparaţie cu 28% în RM (SDS 2005).
5.Securitatea alimentară este percepută doar ca acces al populaţiei la cantităţi suficiente de energie. Politicile agro-alimentare, inclusiv subvenţionarea în agricultură nu ţine cont de aspectele sănătăţii nutriţionale.
6.Lasă de dorit situaţia din raion privind alimentaţia copiilor cu lapte, fructe şi legume. Conform datelor din 2015, copii instituţionalizaţi din raion cu vârsta de pînă la 7 ani au fost asiguraţi cu lapte în proporţie de 64% din norma zilnică şi cu fructe şi legume cu 69% din norma zilnică.
7.Grăsimile saturate şi grăsimile trans, care au proprietăţi aterogene mult mai pronunţate, sunt utilizate pe larg în industria alimentară.
8.Legislaţia actuală privind etichetarea nu prevede informarea consumatorului despre conţinutul de sare, zahăr, grăsimi saturate şi grăsimi trans în produsele alimentare.
9.Promovarea sănătăţii nutriţionale nu este considerată o prioritate. Acţiunile de informare a populaţiei referitor la consumul alimentar sănătos sînt efectuate haotic. Nutriţia nu este parte componentă obligatorie a curriculei de educaţie în instituţiile de învăţămînt.
10.Bolile netransmisibile, deficienţele nutriţionale şi subnutriţia, consecinţe ale alimentaţiei proaste şi a inactivităţii fizice, continuă să fie văzute ca probleme, de care este responsabil doar sectorul medical, iar cheltuielile pentru tratamentul bolilor cronice legate de dietă şi pentru asistenţa socială persoanelor cu dizabilităţi ca consecinţă a bolilor netransmisibile constituie o pondere importantă din bugetul de sănătate şi cel social.
  
II.Obiectivele specifice ale Programului:
Informarea populației
 
11.Scopul Programului raional în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei pentru anii 2016-2020 (în continuare - Program) constă în reducerea poverii morbidităţii şi a dizabilităţii prevenibile şi a mortalităţii premature evitabile din cauza bolilor netransmisibile legate de dietă, subnutriţie şi deficienţele nutriţionale.
12.Obiectivele specifice ale prezentului Program sînt:
      1) instituirea, către anul a. 2017, a unei administrări adecvate în domeniul sănătăţii nutriţionale şi asigurarea funcţionării durabile a acesteia;
         2) creşterea, către anul 2020, a proporţiei alăptării exclusive în primele 6 luni de viaţă pînă la 60% şi medianei duratei alăptării pînă la cel puţin 4 luni;
       3) reducerea expunerii la factorii de risc determinaţi de inegalitate şi nutriţionali' modificabili pentru bolile netransmisibile, subnutriţie şi deficienţele de micronutrimente prin crearea, către anul 2020, a mediului care promovează sănătatea nutriţională în 80% din instituţiile de învăţămînt, 70% din spitale şi 30% din locurile de muncă;
        4) creşterea, pînă în 2020, a nivelului de cunoştinţe al populaţiei în domeniul alimentaţiei sănătoase pînă la cel puţin 50%;
       5) fortificarea supravegherii, monitorizării, evaluării şi informării în domeniul sănătăţii nutriţionale, statutului nutriţional şi a determinantelor care le influenţează.
 
III. Acţiunile ce urmează a fi întreprinse
13. Pentru instituirea, către anul 2017, a unei administrări adecvate în domeniul sănătăţii nutriţionale şi asigurării funcţionării durabile a acesteia, se prevăd următoarele acţiuni:
       1) Monitorizarea de către Comisia raională sănătate publică.
      2) organizarea anuală a unei consfătuiri în domeniul nutriţiei, în cadrul căreia vor fi abordate reuşitele şi problemele legate de realizarea programului în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei şi sarcinile pentru anul următor;
     3) organizarea pe parcursul anului 2017 a unui seminar teritorial privind reducerea consumului de sare; elaborarea şi implementarea campaniilor de informare a populaţiei despre riscurile consumului excesiv de sare pentru sănătate.
      4) fortificarea capacităţilor Centrului raional de sănătate publică în vederea colaborării intersectoriale, la nivelul, negocierii obiectivelor legate de sănătatea nutriţională şi responsabilizării referitor la impactul nutriţiei asupra sănătăţii;
       5) Analiza impactului politicilor publice agricole şi alimentare asupra sănătăţii nutriţionale.
14. Creşterea, către anul 2020, a proporţiei alăptării exclusive în primele 6 luni de viaţă pînă la 60% şi a medianei duratei alăptării pînă la cel puţin 4 luni, se va efectua prin realizarea următoarelor direcţii de acţiune:
        a) asigurarea naşterii a celor puţin 95% dintre copii în maternităţi acreditate ca „Prieten al copilului”;
     b) fortificarea capacităţilor medicilor şi asistentelor medicale în vederea promovării alăptării, complementării corecte şi adecvate şi consilierii mamelor referitor la aceste subiecte;
        c) elaborarea şi implementarea campaniilor de comunicare în vederea promovării alăptării, inclusiv la locul de muncă al mamelor;
15. Reducerea expunerii la factorii de risc pentru bolile netransmisibile determinaţi de inegalitate şi factorii de risc nutriţionali modificabili, de subnutriţie şi deficienţe de micronutrimente, crearea, către anul 2020, a mediului care promovează sănătatea nutriţională în 70% din instituţiile de învăţămînt şi 30% la locurile de muncă se va efectua prin realizarea următoarelor direcţii de acţiune:
       1) implementarea stimulentelor pentru fructe şi legume în vederea creşterii accesibilităţii lor pentru grupurile vulnerabile;
       2) identificarea posibilităţilor de asigurare gratuită cu fructe, legume şi cu lapte a elevilor
       3) organizarea seminarelor cu profesorii, lucrătorii medicali, personalul responsabil de alimentaţie şi alt personal interesat din şcoli privind alimentaţia sănătoasă;
       4) organizarea seminarelor cu reprezentanţii întreprinderilor de alimentaţie publică privind alimentaţia sănătoasă.
16. Pentru asigurarea creşterii, către anul 2020, a nivelului de cunoştinţe al populaţiei în domeniul alimentaţiei sănătoase pînă la cel puţin 50%, se preconizează următoarele acţiuni:
          1) instituirea către anul 2020, a unei pagini web privind nutriţia şi sănătatea nutriţională;
     2) colaborarea cu reţelele de supermarketuri şi magazine alimentare privind promovarea alimentaţei sănătoase şi plasarea în supermarketuri a posterelor care promovează consumul de fructe şi legume în alimentaţie;
         3) asigurarea informării  tinerilor cu privire la alimentaţia sănătoasă prin intermediul centrelor de resurse pentru tineret;
      4) asigurarea informării populaţiei raionului despre promovarea mediului alimentar sănătos, consumului de fructe, legume şi cereale integrale, reducerii consumului de sare, zahăr şi grăsimi.
17. Fortificarea supravegherii, monitorizării, evaluării şi informării în domeniul sănătăţii nutriţionale, statutului nutriţional şi a determinantelor care le influenţează prin implementarea următoarelor acţiuni:
        1) preluarea metodologiei de implementare a sistemului naţional de supraveghere nutriţională;
     2) participarea în reţelele de supraveghere şi de acţiuni în domeniul sănătăţii nutriţionale stabilite la nivel naţional (iniţiativa privind supravegherea obezităţii la copii - COSI, factorii de risc comportamentali şi biologici şi sănătatea - STEPS, reducerea consumului de sare, reducerea presiunii comerciale asupra copiilor ş.a.);.
        3) promovarea tabelelor privind compoziţia alimentelor ca instrument care să contribuie la creşterea
deprinderilor populaţiei privind alimentaţia corespunzătoare.
 
IV. Etapele şi termenele de implementare
18. Etapa 2016-2017:

 V. Responsabili pentru implementare
19. Autorităţile responsabile pentru implementarea fiecărei acţiuni în parte sînt specificate în Planul de
acţiuni din anexa nr.2 la prezenta Decizie.     ,
20. în procesul de implementare a prezentului Program, autorităţile responsabile vor colabora cu alte autorităţi publice locale, organizaţii neguvernamentale, sectorul agroalimentar, societatea civilă.
 
VI. Estimarea generală a costurilor
21. Finanţarea prezentului Program se va efectua din contul şi în limitele bugetului public național, bugetele locale, precum şi din alte surse financiare.
22. Costul estimat de implementare a Programului este specificat în Planul de acţiuni din anexa nr.2 la
prezenta Decizie.
 VII. Rezultatele scontate
23. Implementarea prezentului Program va contribui, pe termen lung, la reducerea poverii morbidităţii şi dizabilităţii prevenibile, precum şi a mortalităţii premature evitabile din cauza bolilor netransmisibile legate de dietă, subnutriţie şi deficienţe nutriţionale.
24. Rezultatele scontate pînă în anul 2020 sînt următoarele:
     1) proporţia copiilor alăptaţi exclusiv pînă la 6 luni de cel puţin 60%;
     2) în 70% din instituţiile de învăţămînt şi 30% la locurile de muncă sînt implementate medii care promovează sănătatea nutriţională.
 VIII. Indicatorii de progres şi performanţă
25.Pentru evaluarea gradului de atingere a rezultatelor, se vor utiliza următorii indicatori:
    1) proporţia copiilor cu vîrsta pînă la 6 luni alăptaţi exclusiv;
    2) durata medie a alăptării exclusive;
    3) Numărul profesorilor, lucrătorilor medicali, alt personal responsabil de alimentaţie instruiţi pivind alimentaţia şi nutriţia sănătoasă;
    4) cota instituţiilor de învăţămînt, locurilor de muncă în care.a fost implementat mediul nutriţional sănătos;
    5) ponderea populaţiei care cunoaşte principiile alimentaţiei sănătoase;
    6) numărul de acţiuni de comunicare, informare şi educare realizate.
IX. Proceduri de raportare şi evaluare
26. În procesul de implementare a prezentului Program va fi efectuată monitorizarea permanentă a realizării acţiunilor şi a rezultatelor obţinute.
27. Coordonarea Programului va fi efectuată de către Comisia  raională sănătate publică.
28. Procedurile de monitorizare vor prevedea supravegherea constantă, care va fi efectuată de Centrul de Sănătate Publică în colaborare cu celelalte servicii din sistemul sănătăţii.
29. In cadrul procesului de monitorizare vor fi elaborate rapoarte de progres, care vor include informaţii despre implementarea acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni. Aceste rapoarte vor fi elaborate de CSP, IMSP CS, în colaborare cu Direcţia Agricultură şi Alimentaţie. La sfîrşitul fiecărui an de implementare, CSP în colaborare cu instituţiile susmenţionate va elabora raportul de evaluare a Programului, care va conţine informaţia despre rezultatele obţinute, conform obiectivelor stabilite în Program, şi care va fi prezentat Ministerului Sănătăţii în luna februarie a fiecărui an.
30. La mijlocul termenului de realizare a Programului se va efectua evaluarea intermediară, iar la sfîrşitul implementării Programului — evaluarea finală. Evaluarea intermediară se va realiza în 2017, cînd se va analiza gradul de progres în atingerea rezultatelor preconizate şi impactul Programului asupra sănătăţii populaţiei. Ca urmare a concluziilor raportului de evaluare, va fi elaborat Planul de acţiuni pentru anii 2018-2020, cu ajustarea în caz de necesitate a obiectivelor Programului raional.
 
 
Secretarul Comisiei                                 _______________________________Maria Cara

 
                                                                                 
Cu privire la  măsurile de pregătire a instituţiilor educaţionale către
noul an de studii 2016 -2017 și sezonul de toamnă-iarnă
 
     În conformitate cu art.4 al Legii privind descentralizarea administrativă nr.435-XVI din 28 .12.2006,cu articolele 53,54 ale Legii privind administraţia publică locală Nr.436-XVI  din28.12.2006,  în scopul realizării prevederilor Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 930 din 27.07.2016,, Cu privire la pregatirea instituțiilor de învățămînt către noul an școlar 2016-2017, dispoziţiei preşedintelui nr. 124-n din 08 august 2016 ”Cu privire la pregătirea instituțiilor de învățămînt către noul an de studii” examinînd informația prezentată de către dna L.Brăduceanu, șef DIG şi întru stabilirea şi soluţionarea problemelor privitor la pregătirea instituţiilor către noul an şcolar 2016 – 2017,  Comisia Raională Sănătate Publică,  A DECIS:                                            :

 

 
Preşedintele comisiei                                                      Maria  Jimbei
               
Secretarul comisiei                                                           Maria Cara

 
Cu privire la cazul de intoxicaţii cu plante
necunoscute a copiilor din s.Coşniţa
şi măsurile de prevenire a cazurilor identice
 
 
      În legătură cu înregistrarea multiplă a cazurilor de intoxicaţii acute neprofesionale exogene de etiologie chimică, inclusiv pe motivul plantelor decorative, arbuşti, pomuşoare otrăvitoare, îndeosebi în rîndurile copiilor, cu cazuri letale, înregistrate în republică, în vederea organizării măsurilor de protecţie a sănătăţii publice,
Comisia Raională Sănătate Publică  D E C I D E :

               2.1. vor familiariza populaţia despre riscurile de sănătate condiţionate de plantele otrăvitoare;
               2.2. vor populariza în răndurile populaţiei informația despre plantele otrăvitoare des plantate în localităţi;
          2.3. vor contribui la convingerea populaţiei de a renunţa la cultivarea plantelor otrăvitoare în grădinile proprii, terenurile adiacente gospodăriilor;
          2.4. vor participa la lichidarea cît mai urgent  posibilă  a plantelor periculoase  existente în locurile publice , terenurile aferente instituţiilor pentru copii;
              2.5. vor interzice plantarea plantelor decorative, arbuştilor otrăvitori în locurile publice;

    3. IMSP CS Dubăsari (dl V.Sima), Serviciul AMU (dl.P.Mamulat)

            3.1 vor notifica în timp oportun serviciul CSP, Înspectoratul de poliţie, APL I. APL II în caz de apariţie a cazurilor  ce ţin de sănătatea publică.
 

 
Preşedintele  Comisiei                             Maria Jimbei
Secretarul  Comisiei                                Maria Cara
 
 

 
 
Cu privire la realizarea deciziei
Comisiei Raionale Sănătate Publica nr.01 din 25.03.2016
„ Cu privire la măsurile  de prevenire a Pestei Porcine
Africane în localităţile raionului Dubăsari”
 
 
        În conformitate cu Legea nr.221/XVI-din 19.10.2007 ”Privind activitatea sanitar-veterinara”, Legea nr.231 din 20.07.2006 „Privind identificarea şi înregistrarea animalelor”, art. nr. 22, ”Privind anunțarea, declararea și notificarea suspiciunii de boală”, art. nr. 29 – ”Masurile de protecție față de izbucnirea bolilor notificabile, declarabile și supuse carantinei” din  Anexa nr. 2 a Hotărîrii Guvernului nr. 481 din 29.03.2008 „ Cu privire la aprobarea normei sanitar-veterinare privind stabilirea prevederilor specifice de control al PPA și Planului de contingenta al R. Moldova pentru PPA, ord.ANSA  nr. 238 din 11.12.2013, Manualului Operational pentru interventia in focarele de PPA din 11.12.2013, și ținînd cont de informația prezentată de către DRSA Dubăsari (dl. L.Botnariuc) ”despre notificarea suspiciunii a unui focar de PPA de către ANSA în r-l Dondușeni”, în scopul prevenirii pericolului la care sunt expuse porcinele domestice și salbatice, precum și întru actualizarea planurilor de biosecuritate  și cerințelor minime pentru exploatațiile individuale și comerciale, pentru  a elimina la maxim posibilitatea pătrunderii virusului în efectivele de porcine din raionul Dubasari , avînd în vedere informația prezentată de DRSA Dubăsari, Comisia raionala Sănătate Publică A DECIS: