Denumirea raionului Dubăsari provine de la cuvântul "dubas", însemnând barcă.
Amplasarea geografică. Raionul este situat la 47°16′N 29°10′E. Amplasarea raionului Dubăsari în zonă de câmpie (podişul central Moldovenesc) cu influenţe climaterice moderate, constituie un factor favorabil în dezvoltarea economiei locale. Punctul extrem de Nord al raionului se află în regiunea satului Oxentea, punct extrem de Sud - satul Pîrîta, punct extrem de Vest – satul Marcăuţi, punct extrem de Est - satul Doroţcaia. Se învecinează cu raionul Criuleni (în vest) şi cu regiunea Transnistreană ( raionul Rîbniţa (la nord), cu raionul Grigoriopol (în sud), cu raionul Dubăsari (în est). 
Raionul Dubăsari a fost fondat la 12 octombrie 1924 ca parte componentă a Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti, în componenţa Republicii Sovietice Socialiste Ucrainiene. În 1940, după ocuparea Basarabiei şi Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică, a fost formată RSS Moldovenească, în care au intrat şi unele părţi din desfiinţata RASS Moldovenească, inclusiv raionul Dubăsari. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial teritoriul raionului a intrat pentru o perioadă sub administraţia românească, devenind parte a judeţului Dubăsari. După 1945 raionul a intrat în componenţa Republicii Socialiste Sovietice Moldoveneşti. În urma războiului din 1992 din Transnistria, raionul este împărţit în două: o parte controlată de Republica Moldova şi o parte controlată de autorităţile separatiste din Tiraspol, care include oraşul Dubăsari.
Astăzi centrul de reşedinţă oficial a raionului este localizat în c. Coşniţa, situaţie fără precedent în Republica Moldova. Existenţa centrului raional nu presupune însă şi existenţa tuturor structurilor cu responsabilităţi raionale. Pînă la formarea raionului, în 2003, în raion nu erau organizate serviciile raionale cum ar fi Inspectoratul fiscal de stat, Serviciul notarial, Oficiul stării civile, etc. Toate aceste servicii erau acordate de către raionul Criuleni. În prezent aceste servicii sunt prestate de instituţii amplasate în Coşniţa, Cocieri şi Criuleni.
Raionul Dubăsari are 15 localităţi dintre care: 4 comune şi 11 sate. Localităţile raionului sunt divizate de teritoriul din partea stângă şi dreapta a Nistrului şi se află pe trei platouri:

Potenţialului economic.
Industria este reprezentată de 17 întreprinderi, printre care: SA „Fabica de conserve din s. Coşniţa”, SA „Minerul”, SRL „Elecom Plus”, SRL „Tiraston”, SRL „Victoria Prod”, SRL „Aliment Ulei”, SRL „Cereale Pîrîta”, SRL „Daro-D”, SRL „MaxLine MCS”, SRL „MoldnisGrup”, ÎI „Moara Domnească”, ÎI „Ivanov S” ş.a.Salariul mediu în sectorul industrial al raionului Dubăsari îl constituie 1989 lei. Volumul producţiei industriale pentru anul 2009 constituie 75,8 mii lei, reprezentînd 42.5 % din suma planificată reieşind din criza financiară.
În agricultură activează 25 de agenţi economici, din care 6 cooperative agricole de producţie, şi 1167 gospodării ţărăneşti. În această ramură activează 29,7% din populaţia ocupată în economia raionului. Salariul mediu în agricultură pe raion constituie 926,1 lei. Volumul producţiei agricole este de 80131 mii lei inclusiv volumul producţiei produse de gospodăriile casnice şi ţărăneşti - 15225. 17 agenţi economici mari au terenuri arendate dincolo de traseul Tiraspol-Dubăsari-Rîbniţa. Suprafaţa totală a terenurilor agricole constituie 16607 ha, din care 8436,97 ha (6291,92 ha teren arabil) se află dincolo de traseul Tiraspol-Dubăsari-Rîbniţa. Coeficientul de consolidare a terenurilor agricole este de 80%. Exploatarea a circa 35 % din terenurile arabile ale raionului se desfăşoară  în condiţii extrem de dificile. Imposibilitatea prelucrării şi colectării recoltei de pe terenurile de dincolo de traseul menţionat cauzează pierderi directe şi are consecinţe nefaste pentru agricultura şi economia raionului.
Sursele principale de informare a populaţiei din comunele şi satele raionului sunt: Ziarul raional al Consiliului raional „Noutăţi Nistrene”, ziarele regionale şi naţionale, posturile de radio şi televiziune din Chişinău, Tiraspol şi Dubăsari.
Infrastructura
Instituţii şcolare. În raion funcţionează 12 instituţii preşcolare şi 15 instituţii de învăţământ preuniversitar, din care 11 sunt în subordine locală (8 gimnazii, 7 licee), iar 4 instituţii sunt subordonate Ministerului Educaţiei, din care: Gimnaziile din s. Roghi şi Corjova; Liceul din Dubăsari în care învaţă elevi din 13 localităţi; liceul din s. Doroţcaia, în care activează în schimburi, câte 6 instituţii de învăţământ preşcolar şi preuniversitar sunt amplasate în partea stîngă a Nistrului.
Instituţii culturale. În raion sunt 12 cămine culturale, 17 biblioteci, inclusiv 6 pentru copii, 2 şcoli muzicale, 3  de artă, 2 muzee, 75 monumente istorice.
Zone de agrement: Pe teritoriul raionului Dubăsari funcţionează 5 baze de odihnă: SRL „Laguna”, SRL „Struguraş”, SRL „Dorol Business”, SRL „Argo-Scat”, ÎS „Pansiunea Holercani”. Totodată în raion activează 3 tabere de odihnă: ÎM “Centrul de Odihnă pentru Copii şi Tineret „Prietenia””, SRL Torent Plus (tabăra „La Popas”), SRL „Agro Tiras” (tabăra „La Nistru”).
Drumuri. Raionul dispune de o reţea de 528 km de drumuri, dintre care 14 km de importanţă naţională şi 80 km de importanţă raională. 160,3 km din reţeaua de drumuri sunt asfaltate. Pe parcursul anului 2007-2009 au fost modernizate drumurile de importanţă naţională din cadrul raionului, valoarea lucrărilor efectuate constituind 1747 mii lei.
Gazificare: Localităţile raionului Dubăsari sunt gazificate în proporţie de 94,5% cu excepţia satului Vasilievca. În anii '90 a început gazificarea pe traseul Susleni-Berezlogi-Oxentia, aceste lucrări au fost finisate în anul 2004. La momentul dat raionul Dubăsari dispune de o reţea de 39,65 km de gazoduct de presiune înaltă, 68,3 km de presiune medie şi circa 203 km de presiune joasă.
Apă şi canalizare: Din 15 localităţi, 10 dispun de sisteme de aprovizionare cu apă potabilă: Coşniţa, Doroţcaia, Pohrebea, Cocieri, Molovata Nouă, Corjova, Mahala, Vasilievca, Roghi, Molovata. Reţeaua de apeduct  a localităţilor raionului constituie 95 km lungime.
Condiţiile şi calitatea mediului. Pentru zona raionului Dubăsari sunt caracteristice tipurile de sol cernoziomuri (80%), brune de pădure, cenuşiu-deschse, cenuşii, cenuşiu-închise şi aluviale.. Raionul Dubăsari este traversat de rîul Nistru. Lacul de acumulare în oraşul Dubăsari a fost dat în exploatare în 1954 cu volumul de acumulare 485 mii m3, suprafaţa oglinzii de apă 67,5 km.
Dezvoltarea social-economică a comunităţilor din raionul Dubăsari este determinată de specificul factorilor geografici, demografici, economici şi politici. Deşi localităţile sunt amplasate deosebit de favorabil din punct de vedere geografic, agenţii economici îşi desfăşoară activitatea în condiţii foarte dificile. Astfel, efectele pozitive ale avantajelor de care beneficiază localităţile raionului, sunt anihilate de factorii nefavorabili şi în special de dezvoltarea slabă a infrastructurii social-economice, de lipsa locurilor de muncă şi emigrarea masivă a populaţiei, de barierele impuse de administraţia „rmn”, una din ele fiind taxa de tranzitare la bunurile materiale.
Zone protejate cu valoare de patrimoniu istoric, ecologică şi de peisaj. În raionul Dubăsari, pe teritoriul comunei Coşniţa au fost identificate trei monumente cu valoare de patrimoniu şi de peisaj: