Începând cu ultimul deceniu al secolului trecut şi până în prezent, Republica Moldova se confruntă cu un puternic flux de migraţie a populaţiei. Cetăţenii Republicii Moldova, de multe ori tineri apți de muncă, pleacă în străinătate, fie din cauza sărăciei, fie a lipsei de perspective, în căutarea unei vieţi mai bune şi a unui loc de muncă mai bine plătit peste hotarele țării.
Există multe dispute referitor la migrația populației și consecințele sale asupra țării și a familiilor,unii consideră că migraţia trebuie privită ca fiind un proces ce trebuie bine gestionat, alții văd migrația ca o problemă care trebuie soluționată.
Astfel, stabilirea unor metode eficiente de reglementare a fluxurilor migraţionale ar putea contribui în mod direct şi la o consolidare a efectelor pozitive, cum ar fi:

• favorizarea creşterii economice prin reducerea sărăciei și reglarea dezechilibrelor de pe piața muncii, dar și prin investirea de către migranți ai banilor lucrați peste hotare în afaceri sau proprietăți mobile sau imobile din Republica Moldova;
• noi oportunităţi pentru lucrători de a-şi găsi un loc de muncă şi pentru angajatori de a găsi persoane cu aptitudini corespunzătoare;
• creşterea remitențelor (după aceleași date oferite de studiul organizat de Nexus, 79% din migranții moldoveni aflați peste hotare trimit regulat bani acasă)
• creșterea calificării migranților aflați peste hotare etc.

Dar totodată  migrația poate avea și consecinţe negative asupra țării, printre acestea enumerăm:

• efectul de brain drain sau, altfel spus, emigrarea persoanelor educate şi a specialiştilor calificaţi;
• modificări ale structurii demografice din cadrul populaţiei ţării de origine, dar şi a ţării gazdă;
• statutul nedeterminat al migrantului;
• riscuri asociate fenomenului trafic de fiinţe umane;
• impactul asupra relaţiilor intra-familiale ale migranţilor etc.

În fine menționăm că oricare ar fi urmările emigraţiei forţei de muncă, cert este faptul că ne confruntăm cu un proces care necesită o monitorizare şi implicare continuă din partea autorităţilor şi organizaţiilor de resort, dar şi o atitudine mai responsabilă a migranţilor sau potenţialilor migranţi faţă de eventualele riscuri.