Harta site-ului
Ajutor
Pîrîta
Pîrîta

Primăria: satul  Pîrîta
 
Primar: Iurie SOLTAN
              telefon de contact  (+373 248)46 236
 
E-mail:primariapirita@mail.ru
 
Populaţia: 3700 locuitori
 
Scurt istoric
Satul Pîrîta, după spusele bătrînilor a fost înfiinţat  în anul 1690 (menţionat documentar în anul 1768). Conform unei legende, se spune că pe malul stîng al rîului Nistru mai la răsărit unde se află localitatea noastră, era o băltoacă mare, din care se scurgeau două rîuleţe în rîul Nistru, un rîuleţ se numea „Gîrla Morii” celălalt se numea „Pîrîta”, cînd Nistrul adăugea,  apa se revărsa în băltoacă, din băltoacă apa se scurgea înapoi în rîul Nistru prin aceste două rîuleţe. Ţăranii moldoveni, locuitori din partea dreaptă a Nistrului, deseori veneau să pescuiască pe aceste locuri.  Unii sau aşezat cu traiul pe malul rîuleţului Pîrîta care au şi pus temelia satului nostru ce-şi păstrează numele pînă astăzi, băltoaca demult a secat, dar pe acest pămînt bogat şi mănos se cultivă fructe, legume, grîne. Potrivit mai multor surse documentare, scrieri semnate de istorici, această curbă a rîului Nistru, sute de ani a fost acoperită cu păduri dese şi insule, timp îndelungat a servit ca o ascunzătoare pentru populaţia ce fugeau de năvala turcilor şi tătarilor. Această depresiune nu era numai un loc de salvare a oamenilor ci şi un loc temporar de pescuit, ocupaţie, care era caracterizată pentru toată populaţia acelor timpuri. Nu întîmplător în istorisirile bătrănilor se spune că primii trăitori erau nişte pescari Mazur, Ciobanu, Bălan, Sandu, Creţu, Tincul.
O altă ipoteză referitor la întemeierea şi denumirea satului este Pererîta, deoarece secole la rînd a fost numit Pererîtoe, precum că satul nostru a fost întemeiat fără îndoială de originari din satul Pererîta r-nul Briceni, care există din anul 1623. Populaţia ce locuia nemijlocit între rîul Prut şi  rîul Nistru au migrat în partea stîngă, creînd noi aşezări şi  denumindu-le analogic celor de unde au plecat, în anul 1795 după dorinţa sătenilor satul a fost redenumit  în satul Pîrîta.
Conform tratatului de pace din 1791 de la Iaşi încheiat între Rusia şi Turcia, teritoriul de pe malul stîng aflat pe cursul inferior al rîului Nistru care intra în componenţa pămînturilor Oceacov, a fost reunit la Rusia, din 1795 a fost inclus în regiunea Voznesensc, din 1797 în gubernia Novorosiisc, iar în 1803- în gubernia Herson. Reunirea pămînturilor dintre Nistru şi Bug la Rusia a constituit un important imbold pentru valorificarea economică a acestor teritorii de către populaţia migratoare din Rusia şi Ucraina. Concomitent salvîndu-se de jugul turcesc continuă să sosească numeroase pîlcuri de oameni din Cnezatul Moldovei. Numai în 1792 în regiunea fostelor pămînturi Oceacov au migrat 4244 oameni a căror majoritate o alcătuiau moldoveni. Dacă în anii 70 ai sec.XVIII în regiunea dintre Nistru şi Bug trăiau numai 12-15 mii de oameni în anii următori numărul populaţiei începe să crească simţitor:  în 1792 bunăoară populaţia constituia 23,7 mii de oameni – 11,6 mii dintre care erau moldoveni, iar peste un an 31,3 mii locuitori, ceva mai puţin de jumătate fiind moldoveni. La îngemănarea ecolelor XIX-XX numărul de moldoveni ce soseau de pe malul drept al rîului Nistru începe să se micşoreze şi se întrerupe complet în 1812 în legătură cu alipirea la Rusia a teritoriului dintre Prut şi Nistru (Basarabia). Într-un ritm depăşitor continuă valorificarea ruso-ucraineană a regiunii dintre Nistru şi Bug.  În sec.XVII-XVIII pe malul stîng al Nistrului existau de acum localităţile: Rîbniţa, Dubăsari, Chetrosu, Pererîta, Taşlîc, Mălăieşti, Coşniţa, ect. În anul 1773 pe harta Generalului rus Bauer în regiunea de pe malul stîng, între rîul Camenca (raionul de azi Camenca) şi limanul Nistrului erau ficsate peste 30 de aşezări, 14 dintre care se aflau mai la sud de rîul Iagorlîc. În timpul războiului ruso-turc din anii 1768-1774 cînd aici se instalaseră trupele ruseşti şi administraţia rusă, 13 localităţi de pe pămînturile Oceacov alcătuiau judeţul Dubăsari: Pererîta (actual Pîrîta), Cucieri (actual Cocieri), Corjeva, Molovata, Goian, Doroţcaia, Delacău, Butor, Speia, teia, Coşniţa, Pohrîbeni (actual Pohrebea). În toate localităţile enumărate  de rînd cu populaţia rusă şi ucraineană trăiau 596 moldoveni, 10 armeni, 7 ţigani, 45 evrei. Datele din 1790 reflectă o dezvoltare considerabilă a satelor, în satul Pîrîta de xemplu numărul de gospodării a crescut de la 30 pînă la 55, în satul Coşniţa de la 70 la 110, în Doroţcaia de la 50 la 57 de gospodării.  Intrarea pămînturilor dintre rîul Nistru şi Bug în componenţa Rusiei a schimbat din rădăcină soarta populaţiei din acest ţinut.  Au încetat năvalele permanente şi luptele sîngeroase care provocau pustiiri dezastruoase şi semănau moartea între oameni. Se normalizează viaţa administrativă şi economică, creşte numărul populaţiei, se observă şi înviorarea vieţii culturale, Dubăsari deveniseră centrul unde se concentrase anumite valori culturale ale populaţiei moldoveneşti, cît şi a altor popoare, ce locuiau pe aceste meleaguri.  Au fost întreprinse unele măsuri în vederea dezvoltării învăţămîntului public. În anul 1813 la Dubăsari a fost deschisă prima şcoală primară, mai tîrziu au început să fie deschise şcoli în satele ţinutului.


Componenţa Consiliului Local:
1. Gherlac Andrian - antrenor şcoala sportivă
2. Gorbatiuc Elena- director adjunct pe educatie gimnaziul Pîrîta
3. Chirilov Dorin
4. Moroz Victor, conducător AO „Prometeu Pîrîta”
5. Ţurcan Filip, şomer
6. Craijdan Tudor,
7. Furculiţă Viorica, conducător S.R.L. „Agroviosat”
8. Crăciun Ludmila
9. Ţurcan Silvia, asistentă socială
10. Tincul Mihail, pensionar
11. Soltan Oleg, conducător S.R.L. „Nistrean Grup”
12. Covali Natalia, conducător Î.I. „Covali Natalia
13. Craciun Nicolae, pensionar

 
Instituţii:

  1. Gimnaziul Pîrîta – director Verlan Feodora, telefon – 024846518
  2. Oficiul poştal – şef Popov Nina, telefon – 024846233
  3. Biblioteca publică – şef Doban Nadejda, telefon 024846546
  4. Oficiul medicilor de familie - şef Undelemn Alexandru, telefon 024846284
  5. Grădiniţa de copii “Viorica”- şef  Muntean Olga, telefon 024846285
Domeniul antreprenorial:
  1. S.R.L. „Coragrostel”, conducător Mavrodi Ştefan, tel. 0148 47 231
  2. S.R.L. „Papuc Valeriu”, conducător Papuc Valeriu, tel. 069167949
  3. Î.I. “Drumuri Dubăsari”, conducător, tel. 0248 46 266
  4. S.R.L. “Agroviosat”, conducător Furculiţă Viorica, tel. 069030230
  5. S.R.L. “Nistrean Grup”, conducător Soltan Oleg, tel. 0248 46 243
  6. Î.I. “Nagalisov Natalia” , conducător Nagalisov Natalia, tel. 069060445
  7. C.A.P. “Pîrîta- Agro”, conducător Mavrodi Ştefan, tel. 0248 47 231
  8. Î.I. “Cret Olga”, conducător Creţ Olga, tel. 069385205
  9. Î.I. “Vareaghin Nicolae”, conducător Vareaghin Nicolae, tel.069520820
  10. S.R.L. “Ecospirit”, conducător Vitalie Ababii, tel. 0248 46 086
  11. S.R.L. “Alsedan Lux”, conducător  Serbul Albina, tel. 069702856
  12. S.R.L. “Aliment Ulei”, conducător  Papuc Valeriu, tel. 0248 46 383
  13. S.R.L. “Covali Natalia”, conducător  Covali Natalia, tel. 079426105
  14. A.O. “Prometeu- Pîrîta”, conducător  Moroz Victor, tel. 069390588
Funcţionarii publici:
  1. Secretar al Consiliului local – Byrka Natalia, tel.-024846238
  2. Contabil şef – Postolati Ludmila, tel. 024846120
  3. Specialist pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare – Dmitriev Cristina tel.024846219
  4. Preceptor fiscal- Diordiţa Nina,tel.024846238
 
Evenimente desfăşurate în localitate:
Hramul satului – 19 septembrie  

Contact
MD-4572, Republica Moldova,
raionul Dubăsari, satul Coşniţa, str. Păcii 70.

E-mail:  dubasari@list.ru

Pîrîta - Consiliul Raional Dubăsari

дубоссарский районный совет

Aдрес Дубоссарского Районного Совета

дубоссарский районный совет, Aдрес Дубоссарского Районного Совета,

descmeta

descmeta