Harta site-ului
Ajutor
S-a stins din viaţă Maria Bieşu...
S-a stins din viaţă Maria Bieşu...

Madame Butterfly a Republicii Moldova, Maria Bieșu, a murit în această dimineață.
Primadona Operei Naționale s-a stins din viaţă la ora 11.00, pe patul de la spitalul Cancelariei de Stat. Ultimele clipe din viaţă le-a petrecut alături de sora sa, Valentina.
Maria Bieșu a fost răpusă de leucemie. Acum şapte ani, ea a fost diagnosticată cu o formă rară de leucemie. Potrivit medicilor, oamenii cu acest diagnostic nu trăiesc mai mult de doi ani. Luptătoarea Maria Bieşu i-a contrazis însă.
În ultimele luni de viață, soprana a stat mai mult țintuită la pat.

Maria Bieșu s-a născut la 3 august 1935 în comuna Volintiri, Județul Cetatea-Albă, România, într-o familie de oameni simpli.

Talentul extraordinar și dragostea pentru cântec le-a moștenit de la mama sa, cea mai bună cantareață în satul natal. În 1951 Maria Biesu a absolvit școala din Volontirovca și a continuat studiile la o instituție de profil agrar in or. Leova. În timpul anilor de studenție participa activ la diverse activități culturale: cânta, dansa, conducea un cor.

În 1955 este admisă fără examene la Conservatorul de Stat din Chișinău în clasa pedagogului S. Zarifian, cu care a studiat timp de 4 ani. Încă în timpul studiilor Maria Biesu devine populară, fiind solistă a orchestrei de muzica populara "Fluieraș”.

A absolvit Conservatorul în 1961, în clasa profesorului P. Botezat și imediat după examenele de absolvire a fost invitată la Teatrul de Stat de Operă și Balet din Chișinău.

Debutul cu success al Mariei Bieșu pe scena Teatrului de Operă a avut loc în 1962, când a interpretat aria Florei Tosca din opera "Tosca” de G. Puccini. În 1965 – 1967 tânăra solistă face stagiunea la teatrul "La Scala” din Milano, unde sub conducerea renumitului pedagog Enrico Piazzi pregătețte în limba italiana ariile Toscai, Aidei, Cio-Cio-San și Leonorei din operele lui G. Puccini și G. Verdi.

Maria Bieșu a interpretat diverse roluri: Floria Tosca, Cio-Cio-san, Aida, Adrienna Lecuvrer, Norma, Aurelia, Olga, Natalia, Ruxanda, Amelia, Tatiana, Liza, Iolanta, Cuma și multe altele personaje din opere renumite, dar și din filme.

Laureată și deținătoare a Premiului III la Concursul Internațional "P. I. Ceaikovski” din Moscova 1966; Premiul I si Cupa de Aur, pentru cea mai bună interpretare a rolului "Madama Butterfly” din opera "Madama Butterfly” la Concursul Internațional de canto "Miura Tamaki” Tokio, 1967. A fost Laureată a Premiului Fondului "Irina Arhipova” și Medalia de Aur. Premiile obținute de-a lungul vieții sunt nu doar numeroase, ci și unice, Maria Bieșu rămânând a fi un fenomen fără precedent dedicat operei și culturii în sine.

Viața Mariei Bieșu a cunoscut o perioadă complicată la începutul anilor ’90 ai secolului trecut. Primadona n-a putut să-și păstreze intact repertoriul, a pierdut publicul spectator numeros, pe unii din prietenii și colegii de teatru. Maria Bieșu a fost constrânsă de circumstanțe să se reorienteze, astfel a pornit să propage ideea unui Festival al muzicii de operă. Visa ca Chișinăul să devină un centru al muzicii de operă, să se adune în capitala Moldovei cântăreți de operă din toată lumea.

Astfel, în septembrie 1990, la Chișinău a fost inaugurat Primul Festival Internațional al starurilor de operă și balet, intitulat Invită Maria Bieșu. De atunci, pe meleagurile acestui Stat, toamna, poposește fluturele gingaș (logotip al Festivalului Invită Maria Bieșu), împreună cu talente recunoscute în toată lumea ale muzicii de operă și balet.

Festivalul Internațional Invită Maria Bieșu a devenit unul din principalele simboluri ale culturii din Republica Moldova, iar Chișinăul – una dintre capitalele muzicii de operă din Europa.

sursa: impact.md

Lasa un comentariu

Nume
Email
Comentarii
Contact
MD-4572, Republica Moldova,
raionul Dubăsari, satul Coşniţa, str. Păcii 70.

E-mail:  dubasari@list.ru

S-a stins din viaţă Maria Bieşu... - Consiliul Raional Dubăsari

дубоссарский районный совет

Aдрес Дубоссарского Районного Совета

дубоссарский районный совет, Aдрес Дубоссарского Районного Совета,

descmeta

descmeta