Harta site-ului
Ajutor
Obiceiurile de Paşti în localităţile Doroţcaia şi Marcăuţi
Obiceiurile de Paşti în localităţile Doroţcaia şi Marcăuţi

Tradiţiile şi obiceiurile de Paşti din localitatea Doroţcaia
Sărbătoarea de Paşti este considerată cea mai veche şi cea mai importantă sărbătoare creştină. Gospodinele din sat în joia mare a paştelui coc pască cu brînză şi cozonaci, iar gospodarii taie cîte un miel şi cărniţa se frige pe tigaiei, totodată se fierb şi se încondeiază ouăle. Sîmbătă seara, gospodinele aranjează mîncarea în coş şi pleacă la biserică pentru a le sfinţi. Noaptea, creştinii o petrec în biserică cu rugăciune în suflet, iar dimineaţa întorcîndu-se acasă ăşi fac obiceiul spălatului: într-o farfurie adaugă un ou roşu şi altul alb şi pun un bănuţ cu care mai apoi se spală toată familia, după acest obicei, toţi i-au loc la masa de sărbătoare.În ziua de Paşte este o tradiţie, copii vin la părinţi, se aşează la masă şi ciocnesc cîte un ou şi spun „Hirstos a înviat”, „Adevărat a înviat”.
Biblioteca publică din localitatea Doroţcaia


Tradiţiile şi obiceiurile sfintelor sărbători Creştine în satul Marcăuţi
Paştele este cea mai mare sărbătoare creştină, ce se sărbătoreşte cu o deosebită bucurie, bucuria pentru Învierea Domnului. Marele eveniment din istoria mîntuirii noastre, care stă la temelia credinţei şi a bisericii creştine. Cu ocazia acestei sărbători, în satul Marcăuţi, începînd cu penultima săptămînă a Postului Mare începe salubrizarea gospodăriilor cît şi a teritoriului satului. La joia mare pînă la răsăritul zorilor, gospodarii se trezesc şi aprind în curte  focul, pentru ca fumul să alunge duhurile rele din gospodărie. Gospodinele coc copturile pentru Paşti, pregătesc pasca ornamentată cu cruce şi cozonacii împletiţi. După tradiţii, la această sărbătoare nu se taie cocoşul, fiindcă se cunoaşte că Isus Hristos a înviat la cîntatul cocoşilor, în Marcăuţi se obişnuieşte de a tăia porcul sau mieii, pentru pregătirea bucatelor tradiţionale. La masa de sărbătoare nu lipsesc ouăle roşii, răcitura, friptura de miel sau porc. Vinerea se consideră-vinerea seacă, în acestă zi toţi creştinii se abţin de la bucate, iar fetele  mari nu trebuie să mănînce deloc, pentru a le fi ursiţii frumoşi. Seara creştinii se adună la biserică pentru a scoate „aerul”. Sîmbăta se pregătesc bucatele şi se aranjează cu grijă în coş pentru a fi sfinţile la biserică. Noaptea de sîmbătă este petrecută la biserică în rugăciune, e noaptea învierii şi începînd cu ora 24, toţi vestesc învierea lui Hristos. Spre dimineaţă părintele sfinţeşte bucatele şi sătenii merg spre casă. Dimineaţa se pune într-un vas cu apă un ou roşu şi altul alb şi cîţiva bănuţi. Oul roşu simbolizează sănătatea, iar oul alb chipul curat şi luminos, iar bănuţii ne vor aduce belşug. Cu această apă îşi spală faţa toată familia, după care apa se aruncă şi în vas se adaugă agheazma, care se dă la vite sau se toarnă la rădăcinele unui pom. Conform tradiţiilor noastre, în seara învierii pe malul rîului sau pe stîncă se fac focuri /denii, în localitate, pe stînca pitorească, flăcăii fac denii. Duminica, în ziua de Paşti, copii mici umblă pe la case vestind învierea şi cîştigînd ouă roşii.
Ina Porubin, şef Biblioteca publică din localitatea Marcăuţi

Lasa un comentariu

Nume
Email
Comentarii
Contact
MD-4572, Republica Moldova,
raionul Dubăsari, satul Coşniţa, str. Păcii 70.

E-mail:  dubasari@list.ru

Obiceiurile de Paşti în localităţile Doroţcaia şi Marcăuţi - Consiliul Raional Dubăsari

дубоссарский районный совет

Aдрес Дубоссарского Районного Совета

дубоссарский районный совет, Aдрес Дубоссарского Районного Совета,

descmeta

descmeta