„Calea cea mai scurtă spre sine se desfășoară de-a lungul lumii (Hermann von Keyserlin)”. Datorită proiectului “Cooperarea descentralizată Franța-Moldova pentru atractivitatea teritoriilor”, la data de 13 mai curent, am avut ocazia să merg în Franța (regiunea Bretagne) ca stagier pentru dezvoltarea competențelor și consolidarea experienței în activitățile turistice.
A fost o experiență nemaipomenit de frumoasă și am simțit că strălucesc în acea regiune. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult este turismul dezvoltat la cel mai înalt nivel. Franța, a creat o așa disponibilitate pentru turiști, încât este imposibil să te pierzi. Aș scrie o carte despre tot ce am văzut, dar cu mâna pe inimă vă spun că Bretania este: "O Stea ce strălucește" și merită vizitată cel puțin măcar o dată în viață.
Aș vrea să trăiesc acolo? Da!... însă în mintea mea de fiecare dată fredonează cuvintele viitorului meu soț: Dacă toți oamenii vor pleca din Republica Moldova, cine mai rămâne să o dezvolte? Nu e prima experiență de acest gen și de fiecare dată sufletul meu a ales să se întoarcă acasă. Avem comori ce merită a fi prețuite și dezvoltate, iar dragostea mea față de Moldova mea frumoasă, mă face cumva să lupt și să rezist aici. Nuștiu ce ar trebui să se întâmple ca să renunț la “Țara mea de Dor”. 
Cum m-am simțit în Franța? Sinceră să fiu, acolo am avut căderi de panică. Au fost zile când vroiam să cedez pentru că îmi dădeam seama de situația noastră din țară și faptul că în unele cazuri nu ar fi realizabil ceea ce vreau eu să implementez în Republica Moldova. Dar astea au fost doar niște momente de slăbiciune din care am învățat lecții. Norocul meu a fost că echipa în care am nimerit m-am simțit chiar ca acasă și acei oameni se străduiau enorm pentru mine ca să mă simt bine.
Cred eu că e realizabil dezvoltarea turismului în satul Ustia?Am realizat că se poate și sunt foarte multe oportunități, însă pentru a avea succes am putea motiva satele din împrejurime și să conlucrăm în parteneriat. Mai mult decât atât, se poate extinde chiar în tot raionul Dubăsari și să îl facem să devină un ,,Colțișor de Rai”. 
Ce m-a învățat stagierea în Franța și cum aș motiva tinerii să încerce această experiență?  La început, te vei simți de multe ori umilit… vei fi nevoit să apelezi la persoane necunoscute pentru a ieși din impas. În fiecare zi, totul va părea atât de complicat și neobișnuit, uneori, chiar înfricoșător. Dar toate acestea nu vor dura decât câteva luni, iar apoi vei sta în fața unui apus de soare și vei fi mulțumit de tine și de tot ce ai obținut. 
 Un mare mulțumesc vin către dna primar, Aurica Urîtu, ce a crezut în mine și m-a promovat ca stagier pentru acest proiect și nu în ultimul rând, cu ocazia acestui moment de bucurie, le mulţumesc pentru sentimentul de apartenenţă la o mare familie, echipei Oficiului de Turism în frunte cu Veronique Gonzales – directorul, Yannick Bigaud – președintele și Yvette Annee - vicepreședintele regiunii Redon pe care mi l-au insuflat şi pentru faptul că mi-au fost mereu alături bucurându-se sincer de fiecare idee venită pentru regiunea mea.
Şi cum profesorii sunt o „specie” aparte, care trăiesc prin succesul celor pe care îi educă, prin fiecare gând bun care se îndreaptă spre ei, o să le dedic mereu succesele mele profesionale, iar gândurile mele bune o să îi însoţească mereu.