Harta site-ului
Ajutor
Adaptarea școlarului mic
Adaptarea școlarului mic

Odată cu îmlinirea vârstei de 7 ani, copilul așteaptă cu cea mai mare nerăbdare să meargă la școală. În viața lui începe o nouă etapă foarte importantă, în primul rând copilul trece de la statutul de copil la cel de elev, care totodată, coincide cu începutul crizei de vârstă de la 7 ani.
Procurarea gheozdanului, uniformei școlare, rechizitelor și a cărților, schimbarea activității deja foarte bine formată  - jocul  se preschimbă  în activități controlate și ghidate de către adult cum este schimbarea regimului zilnic. Aceste schimbări rapide îl fac pe școlarul mic să trăiască niște stări de frustrare, anxietate, melancolie, uneori manifestate prin comportament agresiv față de colegi și părinți.
Dorința de a merge la școală nu mai este acea sărbătoare de vis la care a visat copilul, până la începerea anului școlar, apare apatia, starea de somnolență dimineața la trezire, stări de anxietate, dureri de burtă (psihicul are o tangență foarte directă cu somaticul), copilul dorește să doarmă cu părinții, se cere să-l ia cineva în brațe, etc.
În continuare venim cu careva recomandări pentru părinți, cum să treacă mai repede peste perioada de adaptare:
1. Este important ca copilul care merge la școală să aibă o masă a lui personală unde să-și țină cărțile și lucrurile de școală, să-i aparțină doar lui.
2. Prima perioadă este importantă ca să se formeze o relație de prietenie dintre părinte și copil, comunicarea cu părinții, vă propun mai jos câteva recomandări pentru părinți:
- să descrie pe cât posibil problema cu care se confruntă el în relaţia cu copilul, înainte de a adresa reproşuri, a ironiza, a ameninţa, a da ordine;
- să informeze cum trebuia să acţioneze copilul, să dea recomandări într-o anumită situaţie;
- să fie capabil să ofere variante /alternative, în loc să facă remarci ironice sau sarcastice;
- să se exprime cu blândeţe (un cuvânt, un gest cântăresc enorm), în loc să ţină lecţii de morală;
- să vorbească deschis despre sentimentele sale faţă de atitudinea copilului, în loc să insulte sau să ridiculizeze copilul;
- să folosească accentul adecvat, pentru a nu intimida copilul.  
După concentrarea și efortul din clasă copilul are nevoie de familia sa, de îngrijire, încurajare, acceptare și susținere afectivă pentru tot ce face pentru a învăța. Întors acasă, el trebuie să simtă interesul părinților față de ceea ce a făcut la școală pentru ca să crească și în ochii lui, importanța acestei activități, să vadă ca este prețuit pentru efortul și reușitele sale.
Este  recomandat ca elevul să fie responsabilizat de către familie, el trebuie îndrumat să devină autonom şi competent. Este bine să fie ajutat, dar nu trebuie exagerat în acest sens: unii părinţi sunt prea grijulii şi îşi ajută copilul chiar şi când acesta nu are nevoie, rezolvând uneori chiar ei sarcinile școlare în locul copilului. Copilul va ajunge să conştientizeze singur faptul că nu este capabil să execute nici o sarcină fără ajutor şi va deveni dependent de această îndrumare a părinţilor sau tutorilor.
În loc de încheiere am vrut să vă propun stimați părinți să aveți răbdare cu copiii dumneavoastră, să aveți timp pentru a-i asculta și a le vorbi cu gingășie, nu uitați că copiii ne copie întru tot și de noi depinde ce fel de calități își vor dezvolta ei în continuare.
Tatiana MARENSCHI, psiholog SAP

Lasa un comentariu

Nume
Email
Comentarii
Contact
MD-4572, Republica Moldova,
raionul Dubăsari, satul Coşniţa, str. Păcii 70.

E-mail:  dubasari@list.ru

Adaptarea școlarului mic - Consiliul Raional Dubăsari

дубоссарский районный совет

Aдрес Дубоссарского Районного Совета

дубоссарский районный совет, Aдрес Дубоссарского Районного Совета,

descmeta

descmeta