Harta site-ului
Ajutor
16 mai – 200 de ani de la trecerea în nefiinţă a Marelui Mitropolit al Moldovei
16 mai – 200 de ani de la trecerea în nefiinţă a Marelui Mitropolit al Moldovei


„În toată viaţa mea eu m-am străduit să le fac bine mai 
                                     mult celor ce m-au obijduit. Se întâmpla că nopţi întregi
                                   n-am închis ochii, gândind numai despre un cuvânt, care,
                             după cum gândeam eu, putea să obijduiască pe cineva şi nu
                      mă linişteam, până nu-i arătam iubirea şi dragostea mea”.
Gavriil Bănulescu-Bodoni

Nume botez:Grigorie
Locul naşterii:or. Bistrița, Transilvania
Data naşterii:an. 1746, sec. 18
Data decesului:   30.03.1821, Chişinău,sec.19
Înscăunare:10 februarie 1792
Retragere:după 16 mai 1812
Apartenenţa:Biserica Rusă Ortodoxă
Studii:Academia duhovnicească din Kiev
Biografia:

Gavriil Bănulescu-Bodoni s-a născut la 1746 în Transilvania, judeţul Bistriţa-Năsăud, într-o familie de nobili ruinaţi (răzeşi), refugiat aici din Moldova. În 1765 micuţul Bănulescu a fost admis în calitate de elev la şcoala de la Şapte Sate. 

Gavriil Bănulescu-Bodoni şi-a absolvit studiile în Transilvania, apoi la Academia duhovnicească din Kiev (1771-1773), la şcolile greceşti din Patmos, Smirna şi la mănăstirea Vatopedu de la Muntele Athos (1773 – 1776). Devine profesor, în Transilvania în anul 1776, apoi la Iaşi în anul 1777. Se călugăreşte la Constantinopol în 1779,cu numele Gavriil, continuându-şi studiile la Patmos, (1779 – 1780).

În perioada 1781- 1782 este profesor de limba greacă, ieromonah şi predicator la catedrala mitropolitană din Iaşi iar între anii 1782 și 1784 este profesor al seminarului din Poltava, din Rusia. Revine la Iași în 1784 și este hirotonisit arhimandrit în 1786, fiind propus episcop la Roman, dar neacceptat de domnul fanariot de atunci. Se întoarce în același an în Rusia, unde ajunge rector al Seminarului din Poltava (1786 – 1791).

La data de 26 decembrie 1791 Arhiepiscopul Ambrozie Serebrennikov al Poltavei (numit şi ocârmuitor de Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse al Bisericii din Moldova (1788 – 1792), îl hirotoneşte pe Gavriil ca episcop–vicar de Akkerman şi Bender (Cetatea Albă și Tighina). La 10 februarie 1792, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse l-a numit mitropolit al Moldovei, dar în aprilie noul domn, Alexandru Moruzi îl trimite, în stare de arest, la Istanbul.
Fiind eliberat prin intervenţia reprezentantului Rusiei la Poartă, s-a reîntors în Rusia, unde a fost numit mitropolit al Poltavei (1793 – 1799), apoi al Kievului (1799- 1803), iar în 1801 ţarul Alexandru I l-a numit membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse. S-a pensionat în 1803, stabilindu-se la Odessa.

După alţi doi ani, se reîntoarce în Moldova, dar începerea unui nou conflict ruso-turc îl obligă să revină la Poltava împreună cu Domnul Moldovei, Alexandru Mavrocordat, unde deţine funcţiile de rector şi de profesor de greacă.
Ecaterina a II-a îl numeste Episcop al Cetăţii Albe şi Benderului, mizând pe ajutorul lui în rezolvarea unor probleme politice. Apoi e numit Mitropolit al Moldovei şi Munteniei, printr-un ucaz al împărătesei din 11 februarie 1792. Din nefericire, când armatele ruseşti se îndepărtează, el este forţat de Alexandru Moruzzi, noul Domnitor, să plece din scaun. Urmeaza câţiva ani de şedere în Rusia, unde se dedică activităţii patriarhale. Printre altele a participat la întemeierea Odesei şi susţine înfiinţarea cursurilor de medicină şi muzică de la Academia Teologică.

Nesiguranţa vremurilor îl face să se mute la Dubăsari, în anul 1805 Gavriil Bănulescu-Bodoni, din Odessa s-a stabilit în Dubăsari, unde pe parcursul a 4 ani de zile a slujit în biserica din localitatea Corjova.De acolo e chemat în funcţie de ţarul Alexandru I, la 27 martie 1808, devenind membru al Sinodului şi exarh în Moldova şi Muntenia. În această calitate el face o seamă de reforme, înlătură neregulile din aşezămintele bisericeşti. 
La 27 martie 1808, printr-un ucaz al aceluiaşi ţar, a fost numit exarh al Bisericii din Moldova şi Țara Românească – ambele ţări fiind sub influenţa şi gestionarea rusă, conducând Mitropolia Moldovei până după pacea de la Bucureşti (16 mai 1812). În această calitate a tipărit mai multe cărţi şi a lucrat pentru buna desfăşurare a vieţii bisericeşti.

La 21 august 1813 Bănulescu Bodoni este numit în fruntea unei Arhiescopii din Basarabia, cu sediul la Chişinău – un târg neînsemnat până la acea perioadă. În 1814, înfiinţează prima tipografie din ţara noastră, în fruntea căreia a fost numit monahul Ignatie de la Mănăstirea Neamţ, un ucenic al lui Paisie Velicikovski. La stăruinţele lui, la Sankt Petersburg au fost tipărite Noul Testament (1817) şi Biblia (1819) în limba română.

Cu spirijinul său, la Chişinău a fost deschis un Seminar Teologic (1813), care a avut o rol important în formarea intelectualităţii basarabene (Alexei Mateevici, Alexandru Plămădeală, Ion Pelivan,  Pan Halippa, Ion Inculeţ), precum şi a unei Şcoli Duhovniceşti (1816) – în care erau educaţi copii boierilor, printre care au fost şi Alexandru Hâjdeu, Alecu Russo, Alexandru Donici, Constantin Stamati. Tot el a fost unul din iniţiatorii deschiderii la Chişinău a primelor şcoli lancasteriene (sistemul monitorial), în care făceau carte copiii din popor.În anul 1818, Împăratul rus Alexandr I a vizitat oraşui Chişinău, având şi o întrevedere şi cu Mitropolitul Gavriil, în cadrul căreia a mulţumit ierarhul pentru activitatea rodnică. Apropo, anume acestei vizite datorăm astăzi existenţa parcului public „Ştefan cel Mare” din centrul Chişinăului, amenajat în grabă cu ocazia vizitei ţarului rus.

La demersul mitropolitului Gavriil în anul 1814 în Basarabia a fost deschisă o tipografie la care s-au tipărit cărţi importante pentru cult, pentru toţi oamenii ortodocşi.

În cei peste şapte ani de cîrmuire a eparhiei Chişinăului, mitropolitul Gavriil a avut mari realizări. Nici o latură a existenţei şi activităţii bisericii din Basarabia nu a fost lipsită de atenţie. Toate planurile de educare a enoriaşilor, înfruntînd grele obstacole, au fost realizate.

Mitropolitul Gavriil a păstorit până la moarte în Arhiepiscopia Basarabiei, unde a înfiinţat și un Seminar Teologic.
Gavriil Bănulescu-Bodoni a fost om de cultură, Mitropolit al Moldovei, Poltavei, Kievului ulterior al Basarabiei şi scriitor ecleziastic.

La stăruinţele lui, la Petersburg s-au tipărit, în româneşte, „Noul Testament" (1817) şi „Biblia" (1819). De asemenea, a construit mai multe biserici la Chişinău şi în alte localităţi şi a reconstruit Biserica „Adormirea Maicii Domnului" de la Mănăstirea Căpriana. Dată fiind marea sa autoritate, Mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni a condus lupta boierilor pentru respectarea autonomiei Basarabiei. 
Se stinge din viaţă la 16 mai 1821 şi este înmormîntat la Mănăstirea Căpriana. 




Lasa un comentariu

Nume
Email
Comentarii
Contact
MD-4572, Republica Moldova,
raionul Dubăsari, satul Coşniţa, str. Păcii 70.

E-mail:  dubasari@list.ru

16 mai – 200 de ani de la trecerea în nefiinţă a Marelui Mitropolit al Moldovei - Consiliul Raional Dubăsari

дубоссарский районный совет

Aдрес Дубоссарского Районного Совета

дубоссарский районный совет, Aдрес Дубоссарского Районного Совета,

descmeta

descmeta