Ziua Mondială a malariei este o ocazie de a sublinia necesitatea continuării investițiilor și un angajament politic, care susține măsurile de prevenire și control al malariei.
Tema globală din acest an pentru Ziua Mondială a malariei este: Stopăm malaria pentru totdeauna.
Până în prezent, una din cele mai răspândite boli infecţioase pe glob, transmise prin vectori, este malaria. Deși în ultimul deceniu au fost înregistrate progrese vizibile, la nivel global, această maladie rămâne a fi o provocare semnificativă. Milioane de oameni încă nu au acces la serviciile necesare pentru a preveni și trata această boală. Actualmente, sistemele naționale de supraveghere sunt capabile să detecteze și să înregistreze doar o zecime din numărul real al cazurilor de malarie.
Malaria (paludismul) - este o boală cauzată de paraziţii din genul Plasmodium şi transmisă de la o persoană la alta prin înţepăturile femelei țânțarului din genul Anopheles. Boala poartă caracter de epidemie în majoritatea regiunilor tropicale. O populaţie de aproximativ 3,4 miliarde de oameni, jumătate din populaţia globului, este expusă riscului de malarie. Cele mai mari focare de malarie pe glob sunt atestate în Africa, Asia de Sud-Est şi America Latină, mai vulnerabile fiind persoanele sărace. În anul 2015 transmiterea malariei s-a înregistrat în 91 țări și teritorii. S-au înregistrat 214 mln. cazuri de îmbolnăviri, care au cauzat peste 438 mii de decese. Majoritatea din ele s-au înregistrat în Africa sub-sahariană, la copii până la 5 ani. În anul 2015, aproximativ 305 mii de copii din Africa nu au trăit până la 5 ani. Din cauza malariei în lume la fiecare 2 minute moare un copil. Faptul că atât de mulți oameni decedează din cauza înţepăturilor de ţânţar este una dintre cele mai mari tragedii ale secolului 21.
Boala debutează la a 7-15 zi după molipsire şi se manifestă prin semne similare cu gripa: febră, frisoane (senzaţie de frig), dureri de cap, dureri musculare, greţuri şi vărsături. Malaria poate provoca anemie şi icter (coloraţia galbenă a pielii şi a sclerelor) din cauza distrugerii globulelor roşii ale sângelui. Malaria tropicală, provocată de P. falciparum, dacă nu este tratată prompt, poate provoca complicaţii serioase şi decese. Malaria poate fi vindecată, dar numai sub supraveghere medicală şi nici de cum de către persoane necalificate. În cazul în care este diagnosticată malaria, tratamentul trebuie urmat imediat. Diagnosticul precoce şi tratamentul prompt,sunt cele două elemente principale în prevenirea complicaţiilor malariei.
Eforturile globale, întreprinse în vederea controlului şi eliminării malariei (Fondul Global “TB, SIDA şi Malaria”) au contribuit în perioada anilor 2000 – 2015 la reducerea ratei de incidenţă prin malarie la nivel global cu 60%; în regiunea africană cu 66%, iar la copii cu vârsta până la 5 ani – cu 71%. Numărul deceselor a scăzut cu 65% la populația generală și cu 65% la copii < 5 ani. În această perioadă au fost evitate 6,8 mln de decese de malarie.
Deși, încă în anul 1975 regiunea Europeană devenise liberă de malarie, perturbările politice și socio-economice care s-au produs, migrația în masă a populației, au provocat deficiențe în sistemul de prevenire și combatere a acestei maladii. În consecință, în anii ulteriori, s-au creat condiții favorabile de reinstalare a malariei, astfel că în anul 1995 în regiune au fost oficial înregistrate peste 90 mii cazuri de îmbolnăviri. Pentru a stopa această tendință și a reveni la situația precedentă a fost nevoie de încă 20 de ani. Măsurile de combatere a malariei, întreprinse în perioada aa. 1995 și 2005, au permis de a reduce esențial povara acestei boli în întreaga regiune. În a. 2005, țările regiunii Europene au adoptat declaraţia de la Tașkent, angajându-se să realizeze eliminarea malariei în regiunea Europeană către a. 2015. La 20 aprilie 2016 BRE OMS a declarat că regiunea Europeană a stopat cu succes transmiterea locală a malariei. Aceasta a fost posibil datorită înaltului angajament politic, prudenței, precum și resurselor și eforturilor depuse. Această realizare este foarte excepțională, dar, în același timp, foarte fragilă. Suprafeţe mari din Africa şi America de Sud, Orientul Mijlociu, subcontinentul indian, Asia de Sud-Est, Oceania mai sunt considerate zone endemice prin malarie.
Regiunea Europeană este liberă de malarie indigenă, dar cazurile de malarie de import sunt încă frecvente. Cât timp malaria nu va fi lichidată pe tot globul pământesc, atât timp va persista riscul de restabilire a transmiterii malariei în regiunea Europeană. Această situație constituie o amenințare permanentă pentru succesul obținut. Pentru a nu admite astfel de situație este necesar de a păstra permanent prudența. Strategia mondială pentru combaterea malariei pentru anii 2016-2030, adoptată de Adunarea Mondială a Sănătății în mai 2015, are drept scop de a reduce în mod semnificativ povara globala a malariei în următorii 15 ani. Obiectivele trasate sunt ambițioase, dar realizabile:

Republica Moldova, datorită aşezării geografice şi condiţiilor climaterice, este inclusă în lista ţărilor cu risc sporit pentru răspândirea malariei. Până în anul 1940 această invazie a fost una din cele mai răspândite boli infecţioase, fiecare al 4-lea locuitor făcea malarie, indicele morbidităţii constituind 7.230 la 100 mii populație, 50% din care - forme primare. Graţie măsurilor antimalarice complexe efectuate, consolidării sistemelor de diagnostic, tratament şi supraveghere, către anul 1960 malaria în Republica Moldova a fost eradicată ca maladie indigenă. Dat fiind faptul că sistemul de monitorizare a acestei parazitoze este bine structurat şi funcţional, mai bine de jumate de secol, situaţia epidemiologică la malarie este favorabilă, înregistrându-se doar cazuri de import. În anul 2015 s-au înregistrat 4 cazuri, în 2016 – 2 cazuri de malarie. Toate cazurile au fost importate din Africa de persoane angajate prin contract de muncă.
Modul de prevenire
Până în prezent în lume nu există un vaccin eficace împotriva malariei. Chimioprofilaxia, administrarea remediilor antimalarice, este prima metodă de a preveni declanşarea bolii. Pentru a preveni paludismul, persoanele care pleacă în ţările endemice la malarie, trebuie să utilizeze preparate antimalarice. Medicamentul se va administra fără întreruperi, cu 2 săptămâni înainte de plecare în focar, pe toată perioada aflării în zona de risc şi 4-6 săptămâni după părăsirea zonei endemice. Alegerea medicamentului este dirijată de medicul infecţionist sau medicul de familie. În 20 de țări Africane, numărul femeilor gravide, care au primit tratament preventiv în ultimul deceniu a crescut de 5 ori.
Al doilea mod de prevenire a molipsirii este protejarea de înţepăturile de ţânţari, fapt ce poate fi realizat prin:

În țările din Africa sub-sahariană, unde sunt concentrate cele mai mari focare de boală, tot mai multă populație doarme sub plase tratate cu insecticid. Se estimează, că proporția copiilor, care  utilizează acest mijloc de prevenire, a crescut de la 2% în anul 2000 – la 68% în anul 2015. O măsură eficientă este prelucrarea locurilor prielnice pentru țânțari cu insecticide, dar problemă majoră este dezvoltarea rezistenței vectorului la insecticide. De aceia pulverizarea insecticidelor reziduale este măsura cea mai eficientă în reducerea rapidă a numărului de țânţari
 
Reţineţi!

 

IMPS Centrul de Sănătate Dubăsari