Luna martie marchează debutul campaniei de primăvară, iar una dintre activitățile asupra cărora trebuie să se dedice fermierii este fertilizarea culturilor, în special cultura grîului. Produsele disponibile pe piață permit fertilizarea în toate etapele de dezvoltare a plantelor, inclusiv la însămânțare.
În ciuda costurilor ridicate de achiziție a îngrășămintelor, fertilizarea lanurilor de grîu este motivată prin faptul că, în lipsa acestora, productivitatea se reduce, calitatea grîului slăbeşte, obținîndu-se mai mult grîu furajer și mai puțin grîu de panificație, care poate fi comercializat la prețuri mai bune. Totuși, trebuie avut în vedere faptul că îngrășămintele pot contribui la dublarea sau chiar triplarea producției la cerealele păioase, cum este și grîul. Aplicarea unui kg de îngrășămînt substanță activă generează un spor de producție, în medie, de 10-15 kg boabe, și poate depăși 25 kg boabe.
Perioadele optime pentru fertilizarea grîului sînt determinate de etapele de dezvoltare a culturii, respectiv la terminarea înfrăţirii, cînd are loc diferenţierea spicului, la apariţia primului nod, cînd are loc diferenţierea primordiilor florale, la formarea celui de-al doilea nod, cînd apar staminele şi se declanşează formarea boabele în spic.
Printre cele mai utilizate îngrășăminte sunt cele pe bază de azot. Îngrășămintele pe bază de azot sunt necesare indiferent de tipul de sol pe care se înființează cultura de grîu. Numai că la stabilirea perioadelor de aplicare trebuie să se țină cont de faptul că azotul are o solubilitate ridicată. De aceea, fertilizatorii pe bază de azot se aplică în mai multe etape. De regulă, acestea se aplică în trei etape.
Prima etapă este recomandată să aibă loc toamna, pînă în perioada de înfrățire, cînd necesarul de îngrășăminte este relativ redus. Cum azotul este ușor solubil, se recomandă aplicarea unei cantități de 30-40 kg de azot/hectar, iar restul îngrășămintelor să fie folosite iarna sau primăvara, în funcție de evoluția culturii și de cantitatea de precipitații căzută în sezonul toamnă-iarnă. Toamna, îngrășămintele azotoase pot fi aplicate înainte sau după semănat. Totuși, trebuie avută grijă ca să nu fie aplicată o cantitate prea mare de îngrășămînt, deoarece există riscul levigării (precipitațiile acționează asupra îngrășămintelor, acestea se descompun și formează o soluție, care se sedimentează fracționat în sol).
A doua etapă de fertilizare a grîului are loc primăvara devreme, cînd plantele de grîu își reiau ciclul de vegetație. În această etapă se aplică circa 40-60kg de îngrășăminte la hectar.
A treia etapă de fertilizare trebuie efectuată la apariția primului nod al tulpinii, când se aplică circa 30-60 kg de îngrășăminte la hectar.
Producătorii de îngrășăminte recomandă, în funcție de tipul de sol pe care a fost însămânțat grâul, folosirea următoarelor cantități de fertilizatori pe bază de azot:

Îngrășămintele cu fosfor trebuie aplicate toamna, pentru a fi acoperite de brazdă, deoarece acestea sunt mai greu solubile în apă. Dacă a fost ratat acest moment, fertilizatorii cu fosfor pot fi aplicați și ulterior, însă atunci este bine să se folosească forme complexe, pentru că acestea sunt mai ușor solubile în apă decât cele cu o compoziție simplă de fosfor.
Este recomandat ca îngrășămintele cu conținut de potasiu să fie aplicate pe solurile sărace în potasiu, cum sunt solurile lutoase şi nisipoase. Acest tip de fetilizatori se aplică o dată cu îngrășămintele de fosfor.
Îngrășămintele trebuie aplicate uniform și în doza recomandată de producători, la termenele indicate de aceștia. Aplicarea neuniformă a fertilizatorilor cu fosfor și azot sau aplicarea doar a îngrășămintelor pe bază de azot, mai ales pe solurile cu deficit de fosfor, poate să conducă la dezechilibre între compușii chimici din sol, cum sunt nitrații și fosfații. Acest dezechilibru are ca efect înfrățirea slabă a plantelor de grîu, întîrzieri în creșterea și dezvoltarea acestora, precum și ofilirea frunzelor sau apariția de arsuri pe frunzele tinere. Drept urmare, în fertilizarea culturii de grîu trebuie să se țină cont de compoziția solului și de vîrsta plantelor, deoarece vîrsta determină consumul de îngrășăminte.
În condiții normale, pentru a se obține o cantitate de 100 de kg de boabe și paiele rezultate din treier, se recomandă folosirea următoarelor cantități de îngrășăminte:

În raionul Dubăsari, la moment, din cele 2132 hectare ocupate cu grîu, orz şi secară de toamna, 1795 hectare au fost fertilizate, adică 84% din total, introducîndu-se în mare parte, îngrăşăminte pe bază de azot. Avînd în vedere că semănăturile de toamnă au iernat cu succes şi s-a pornit perioada intensă de vegetaţie, umiditate în sol este îndeajuns, rămîne să se mai facă încă o fertilizare, în perioada de fructificare, concomitent cu erbicidarea şi tratamentul pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor, astfel vom putea spera la o roadă bogată de spicoase.