Antraxul este o boală infecţioasă comună omului şi animalelor, fiind întîlnită mai frecvent la paricopitate (bovine, caprine, ovine). Este produsă de un bacil (Bacillus anthracis), care în mediul ambiant se transformă în spori, o formă de supravieţuire a acestui microb, care îi conferă o rezistenţă înaltă la acţiunea factorilor mediului extern (razele solare, substanţele dezinfectante) şi care favorizează menţinerea focarelor telurice (teritorii cu sol contaminat cu spori) pe o perioadă indelungată de zeci de ani şi îmbolnăviri la animale, mai numeroase în primavară şi în anii cu precipitaţii abundente.

Animalele se pot imbolnăvi prin intermediul furajelor şi a apei infectate, un risc major îl reprezintă organele şi ţesuturile animalului bolnav sau care a murit de această boală, inclusiv carnea, pielea, lîna, oasele, coarnele, copitele.
Omul se poate contamina în timpul îngrijirii animalelor bolnave, la sacrificarea şi transarea lor, prelucrarea pielii şi lînii, sau la contactul tegumentelor cu solul contaminat.
Semnele clinice se manifestă prin hipertermie, precedată de tulburări generale, hiperemia mucoaselor, pulsul filiform, respiraţia accelerată, dispneică, mersul oscilant, frisoane, hematurie, animalul prezintă scurgeri sanguinolente din orificiile naturale, cade în decubit, are contracţii musculare, cu final letal.
Rapiditatea evoluţiei simptomelor este în funcţie de forma bolii, respectiv supraacută, acută sau subacută, finalizată cu moartea animalului în cateva ore sau la 3 – 6 zile de la debutul infecţiei.
În caz de suspiciune sau îmbolnăvire al unui animal, proprietarul are obligaţia: 
· să solicite consultarea animalului /(animalelor, dupa caz) de către medicul veterinar;
· să nu sacrifice  animalele bolnave fară permisiunea medicului veterinar;
· este interzis a fi intrebuinţată în alimentaţie, în scopuri tehnice, sau pentru comercializare carnea şi produsele (pielea, lîna, alte subproduse) provenite de la animalele bolnave;
· utilizarea hainelor de protecţie (salopetă, şorţ, mănuşi, cizme etc);
· gestionarea corectă prin colectare, înlăturare şi inactivare a deşeurilor animaliere;
· persoanele care au fost în contact cu animalul bolnav sau cu produsele provenite de la acesta, să se prezine la medicul de familie pentru a solicita asistenţa medicală de urgenţă.

Antraxul este o boală care se poate prevenii prin măsuri profilactice care includ acţiuni şi responsabilitaţi din partea proprietarilor de animale, a autorităţilor locale, în colaborare cu serviciile sanitar veterinare, respectiv:
· Să comunice medicului veterinar, mişcările survenite în efectiv: fătări, cumpărări, vînzări, mortalitate. 
· Să permită medicului veterinar monitorizarea stării de sănătate a animalelor din proprietate şi să anunţe cazurile de îmbolnăviri sau de mortalitate la speciile pe care le au în exploataţie.
· Să implementeze normele de biosecuritate, normele de protecţie şi bunăstare a animalelor din exploataţiile comerciale şi exploataţiile din gospodăriile populaţiei.
· Respectarea legislaţiei privind circulaţia animalelor pe teritoriul local, naţional şi în activitatea de import-export.
· Să asigure sprijinul personalului veterinar pentru efectuarea operaţiunilor de vaccinare împotriva antraxului, pentru toate cabalinele, bovinele, caprinele şi ovinele, în campanile de vaccinări organizate.
În caz de suspiciune apelaţi la specialiştii veterinari din cadrul Direcţiei Raionale pentru Siguranţa Alimentelor Dubăsari, tel: 0248-55-280; 0248-55-450; 0248-43-149.
 

Alexandru SPIRIDONOV,
Şef subdiviziune teritorială al
DRSA Dubăsari